Biografie: Jack London

Jack London este un remarcabil personaj al literaturii universale, născut la 12 ianuarie 1876 în California la San Francisco, fiul unui astrolog ambulant de origine irlandeză.

Fiind copil din flori tatăl său natural nu îl recunoaşte ca fiu. Când mama sa era însarcinată cu el a încercat să se sinucidă luând o supradoză de laudanum şi trăgând cu pistolul spre cap ,însă a ratat. Ulterior este înfiat de tâmplarul John London.

Întreaga lui existenţă se remarcă prin spiritul de aventură, dăruire, sete de cunoaştere, tenacitate şi perseverenţă în ceea ce priveşte atingerea ţelurilor sale.

Crescând într-o familie săracă, învaţă ce înseamnă să fi responsabil, supraveghind albinele într-o fermă din California încă de la vârsta de 8 ani. În acelaşi timp, uimit fiind de ignoranţa celor din jur, citeşte tot ce-i cade în mână.

Ulterior familia scriitorului se stabileşte in Oakland şi încercarea de a se îmbogăţi se soldează cu un eşec, ajungând în ruină financiară. În plus tatăl său vitreg rămâne invalid, iar Jack London la vârsta de 10 ani ajunge să vândă ziare pe străzile oraşului pentru a se întreţine. Cele mai plăcute momente ale sale sunt cele petrecute în biblioteca municipală unde dedică atâta timp în compania cărţilor încât ajunge la surmenaj intelectual.

La vârsta de 15 ani ajunge să lucreze într-o fabrică de conserve între 18 şi până la 24 de ore pe zi. Când uneori îi rămân totuşi 9 ore de dormit, mai fură câteva din ele pentru a citi.

Din dorinţa de a scăpa de munca grea , apăsătoare, ca de sclav, la vârsta de 16 ani intră într-o bandă de piraţi şi devine contrabandist de stridii. Ajungând „regele piraţilor stridiei” atacă şi jefuieşte bărcile pescarilor.

După un an se îmbarcă pe un vas cu pânze şi se angajează ca marinar, îndelednicindu-se cu vânătoarea de foci în strâmtoarea Bering şi în jurul coastelor Japoniei.

Ulterior se întoarce în San Francisco, California, şi prestează diverse munci:

lucrează într-o fabrică de iută, apoi este ucenic fochist într-o uzină electrică.

Devine şomer, şi nemulţumit participă la o revoltă a muncitorilor alăturându-se grupului „Armata şomerilor”, care se îndrepta furioasă spre Washington pentru a-şi revendica drepturile.

Părăseşte grupul greviştilor şi porneşte de unul singur într-o peregrinare prin estul şi vestul Statelor Unite.

Ajungând la graniţa cu Canada este arestat pentru vagabondaj şi întemniţat timp de o lună.

Se întoarce în California şi trăgând concluzia să munca intelectuală este mai indicată decât cea fizică, brută , de muncitor exploatat, se înscrie la şcoala secundară din Oakland.

Pentru a se întreţine, paralel cu studiile, se angajează ca portar.

Se surmenează însă atât de mult încât se vede nevoit să-şi părăsească postul de portar.

Fără mijloace de existenţă, după un an părăseşte şi cursurile.

Nu se dă bătut, studiază singur şi reuşeşte în trei luni să recupereze trei ani de cursuri.

Admis la Universitatea din California, pentru a face faţă cheltuielilor lucrează într-o spălătorie.

În 1897, pleacă în compania căutătorilor de aur, străbătând Alaska.

Biografia lui Jack London

Se întoarce în California bolnav de scorbut şi sărac lipit. Începe să scrie şi îşi face debutul în literatură cu nuvela „O odisee a nordului” .

Momentan nevoit să-şi întreţină familia efectuează tot felul de munci prost plătite, însă în acelaşi timp compune, dactilografiază, studiază gramatica şi stilul, analizează operele marilor scriitori, străduindu-se să afle secretul succesului lor. Lucrează şi câte 19 ore pe zi.

În anul 1900 îi apare primul volum de povestiri „Fecior de lup”, inspirată de experienţa lui de viaţă şi de peregrinările prin Ţara Nordului.

Succesele sale literare îl propulsează în cercurile înalte ale societăţii şi-i asigură în sfârşit un trai liber şi prosper.

În 1913 cărţile lui îi erau traduse în 11 limbi, devenind unul dintre cei mai de succes scriitori, dar şi cei mai bogaţi ai timpului său.

Revoluţia Rusă izbucneşte în 1905 şi Jack London se alătură acesteia devenind membru al mişcării muncitoreşti.

Cărţile pe care le publică sunt puternic influenţate de convingerile sale politice şi de idealurile socialiste.

Cu timpul devine dezgustat de Partidul Socialist American şi spre sfârşitul vieţii îşi retrage adeziunea.

Nu-i mai face plăcere să scrie ci se retrage decepţionat în luxoasa sa fermă din Glen Ellen ocupându-se cu creşterea cailor şi cu agricultura.

În 1916, la vârsta de 40 de ani, dependent de alcool, resemnat, înfrânt, nefericit şi singur, îşi pune capăt vieţii.

Cauza morţii sale a rămas neelucidată până în ziua de azi. Unii consideră că s-a datorat faptului că suferea de o boală depresivă ( tulburare bipolară), probabil cauzată de o violentă criză morală pe care a traversat-o scriitorul când în urma succeselor literare ajunge să cunoască putreziciunea morală a cercurilor înalte, pe care-l ademenise nu demult pe umilul muncitor din josul scării sociale.

Alţii sunt de părere că a fost un accident stupid, acesta luând o supradoză de morfină din cauza unei crize renale insuportabile.

Pe baza operelor sale s-au produs filme, desene animate şi alte lucrări artistice.

De asemenea, ai putea dori...

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.